Recenzie: X-Men Apocalypse (2016)

Întreabă-mă care este franciza cu super eroi care-mi place cel mai mult și îți voi răspunde că pe locul 1 se află Superman și X-Men. Dacă la Superman motivul este clar (am cresucut cu acele filme iar Christopher Reeve is a GOD!), la X-Men motivul este destul de subiectiv: Patrick Stewart – pentru că sunt o trekkie înrăită. În momentul în care am auzit că el va fi Professor Xavier, am știu că îmi va plăcea primul film. Cu toate părțile mai slabe sau mai bune ale acestei francize, consider că Fox a făcut treabă bună cu franciza. Clar mai bună decât ar fi făcut Marvel/Disney. Nu cred că mi-ar fi plăcut să genul de glumițe specific filmelor Disney așa că nu m-am prea plâns niciodată de filmele X-Men. Mă rog, minus Wolverine Origin, dar ala este…Gawd. În fine.

x-men-apocalypse-poster

MINOR SPOILER!

Filmul începe superb. Ok, și asta este puțin subiectiv pentru că sunt fană a istoriei antice (NU a Ancient Aliens! Să ne înțelegem…) așa că orice referire la acea perioadă mă încântă. Îl vedem pe En Sabah Nur aka Apocalyse cum, ajutat de agiotanții lui, începe transferul conștiinței sale într-un nou corp, dar este aproape întrerupt de sclavii care se răzvrătesc împotriva zeilor falși. Transferul reușește, dar el rămâne adormit și captiv sub piramida sa care s-a prăbușit. Fast forward câteva mii de ani, și un grup de adoratori îl readuce la viață sub privirile înmărmurite ale agentului Moira Mactaggert.

Și aceste este momentul în care mă așteptam să încep să mă simt copleșită de puterea și măreția lui Apocalypse. Mă așteptam să văd un personaj impunător, cu o alură care să te facă să te simți mic. Din păcate, pe tot parcursul filmului, singurele sentimente pe care acest personaj mi le transmite sunt: “looking kinda hubby there, son”, “cine ți-a făcut acel machiaj mult prea evident?” și “degeaba ai voce groasă dacă ea nu transmite nimic”.

xmen1

Îmi pare super rău că par prea tranșantă, dar efectiv personajul principal al filmului este primul care dezamăgește. Chiar dacă are un costum bine reaizat, chiar dacă Oscar Isaac este un actor excelent, setup-ul, machiajul, cadrele, restul detaliilor importante nu îl ajută deloc pe Apocalypse.

De partea cealalta a baricadei, se află Storm care este, în opinia mea, revelația filmului. Un personaj fresh, cu o atitudine mișto, un look aparte și foarte bine adaptat din comics și care îți dă clar senzația că se va dezvolta mult în următoarele filme.

Tot la capitolul personaje “noi”, îi avem pe Scott și Jane Grey. Scott e ok-ish, dar Jane Grey nu mi se pare că este cea pe care o știu. Pe cât de bună mi s-a părut Famke Janssen în acest rol, pe atât nu pot scăpa de ideea de Sansa Stark de fiecare dată când Sophie Turner apare pe ecran. Poate dacă nu eram așa fan înrâit GoT îmi plăcea cum a portretizat-o pe Jane, dar așa… Ugh.

Quick Silver delivers! Da, și în acest film face una dintre cele mai bune secvențe și este exact așa cum ne așteptam să fie. Nu există comparație între acest Quicksilver și cel care moare facând reclamă la teniși (vorba Ioanei Balaș) în The Avengers Age of Ultron. Mai mult decât în Days of Future Past, în acest film îi descoperim și o parte mai emoționantă care nu-i știrbește deloc din farmec, ci chiar îl întărește. Dacă sunteți familizarizați cu povestea lui, sigur știți la ce mă refer.

“Veteranii” Professor X, Magneto, Beast și Mistique sunt ceva mai șterși în acest film. În DOFP atât dialogul, cât și prezența lor scenică a fost incredibil de puternică, dar acum par puțin obosiți. Exact acesta este cuvântul. Obosiți. Mulți dintre cei cu care am fost la film au displăcut profund felul în care Jennifer Lawrence a jucat, dar eu chiar nu sunt atât de nemulțumită. Nu sunt nici căzută pe spate de admirație, dar sunt multe alte elemente care m-au deranjat mai mult.

Muuuuuuuuuult promovata Psylocke este cea mai mare dezamăgire a filmului. Are două replici, un costum care arată bine în benzi desenate și desene animate, dar penibil și cam kitsch în filme live action și… Gata. Aia a fost. Pac, bum, puf. Să zică însă merci pentru că Angel este și mai absent. Efectiv aceste personaje nu-și au rost în film. Sunt doar bune de puse la grămadă pe afiș.

În rest, efectele speciale sunt bune și nu te copleșesc, dar muzica este mediocră. Cele două cameo dau savoare filmului și, spre încântarea mea, iar se face o referință la Star Trek TOS.

CU TOATE ACESTEA (caps intenționat) filmul nu este de nevăzut. Are (multe) lipsuri, dar este mai bun decât Iron Man 3, de exemplu. Eu chiar mă gândesc să merg să-l văd iar pentru a urmări mai clar unele detalii. De data asta voi merge la IMAX, prima oară văzându-l la Grand Cinema and More. Cine știe, poate descopăr niște lucruri bune pe care nu le-am observat prima oară.

În speranța că nu v-am distrus complet plăcerea de a vedea acest film, vă urez vizionare plăcută. :D

Tag-uri:

  • Sincer vreau sa termine astia, incep sa distruga franciiza, DOP e smecher deadpool e smecher dar in rest e confuz totul as vrea sa vad un serial cam ceva cum face Netflix cu Marvel

Parteneri

  • AnimationMagazine.eu
  • Edge and Back