Recenzie „Mad Max: Drumul Furiei”

După o mică perioadă de hiatus, am invitat-o pe Ioana Balaş să facă o recenzie a filmului „Mad Max: Drumul Furiei” care a intrat de săptămâna trecută in cinematografe.

1-MadMax_70x100_online

Tot mai des, productiile Hollywood uita conceptul de baza al cinematografiei, acela de a simti ceva. Productiile se axeaza pe a fi explozive, a oferi o drama sociala sau a revitaliza o franciza deja existenta. George Miller, cu al sau Mad Max: Fury Road, reuseste sa le faca pe toate si totusi sa ridice stacheta si sa ne punem intrebari despre intaietatea sentimentelor cand vine vorba de un produs audio-vizual.

Filmul in sine, cu un plot lejer, reviziteaza personajul Max Rockatansky, introdus pentru prima oara tot de Miller in 1979 in Mad Max-ul original. Filmul a cunoscut un imens succes, urmat de doua continuari si formarea unui univers in jurul Wasteland-ului imaginat de acesta. Pe atunci, personajul principal era jucat de tanarul Mel Gibson. Acum, Max este portretizat de Tom Hardy(Locke, The Dark Knight Rises, Bronson) caruia rolul ii vine manusa. Desi poti insuma replicile lui Hardy din acest film pe un servetel, acesta reuseste sa exprime mult mai multe din priviri, grunt-uri si alte zgomote, fiind de efect, cum si Max-ul lui Gibson reusea sa fie un personaj destul de tacut.

FRD-DS-00340r

Fury Road le pregateste totusi spectatorilor o surpriza: Personajul principal nu este Max, ci Imperator Furiosa(Charlize Theron), care este o femeie puternica si demna de respect, condusa de dorinta de a salva nevestele conducatorului Citadelei, Immortan Joe. Theron reuseste prin portretizarea Furiosei un rol demn de a fi comparat cu Sigourney Weaver in franciza Alien si sper din tot sufletul ca alte filme planificate sub franciza Mad Max sa exploreze personajul tot mai mult. Pana acum, cunoastem intentia a doua prequeluri si a unei serii in benzi desenate. Theron, care in ultima perioada a acceptat doar roluri in filme submediocre (A Million Ways To Die In The West, Prometheus) se intoarce la ceea ce a demonstrat cel mai bine in filme precum Monster sau North Country: Intratul in pielea unui personaj puternic care sigur va avea rasunet si peste ani. Furiosa este protagonista, are un tel solid, niste conceptii solide si nu se da inapoi de la a incerca orice pentru a le atinge. Max este mai mult un martor, un personaj singuratic trezit intr-o ipostaza, dar care reuseste sa lege macar un parteneriat de drum cu Furiosa prin aceasta aventura.

FRD-DS-00694rv2

Cum spuneam si mai sus, plot-ul este lejer: George Miller si-a dorit ca instrumentul principal de plot, motivatia personajelor, sa nu fie un obiect, ci o persoana. De la ideea asta, a evoluat la aceea de a avea un grup de femei de salvat, care isi schimba rolul si devin la randul lor femei de admirat pentru curajul lor in acest film. Astfel, filmul devine o explozie de actiune plina de feminitate, cu elemente destul de clare de western si chiar implementarea unei terminologii religioase in jurul personajului negativ. Cu toate acestea, cel mai bun argument legat de constructia plot-ului vine tot de la Miller, pe care cel mai bine as face sa-l citez: “Alfred Hitchcock said he wanted to make movies where people in Japan didn’t have to read the subtitles”. Acesta reuseste sa faca asta cu succes si cred ca o asemenea abordare va va da de gandit in privinta turnurii actuale a cinematografiei in general.

Personajul negativ, Immortan Joe, jucat de Hugh Keays-Byrne, este promotorul si centrul mitologiei/religiei prezentate in film. Razboinicii sai cred in importanta de a muri pentru el pentru a ajunge in Valhalla(observati si influente nordice aici) unde vor fi desfatati cu un McFeast. Acesta reuseste sa tina intr-un frau despotic o societate stratificata in interiorul Citadelei, noi fiind martori atat la viata celor de la baza piramidei cat si la a sa, care reprezinta varful. In varf, bineinteles, ai la discretie combustibil, lapte de la nevestele mai putin atragatoare si apa redenumita aici Aqua Cola, care este oferita celor de la baza piramidei de asa maniera incat supusii lui Immortan Joe nu considera ca li se cuvine, ci o vad precum o binecuvantare. Nux, razboinicul pe care il cunoastem mai personal, este de asemenea vrajit de vorbele lui Joe si isi doreste sa moara pentru el in ritualul lor cunoscut, culminat cu vorbele “Witness me”. Atat de mult simbolism mitologic exprimat in atat de putine cuvinte incat reprezinta niste puncte de pornire numai bune pentru expansiunea universului lui Miller. De precizat ar fi faptul ca actorul care il joaca pe Immortan Joe este singurul intors din franciza originala, el fiind antagonist in primul Mad Max. Va aduceti aminte de Toecutter? La fel de nebun, doar ca la o alta scara. Este incredibila implicarea si veridicitatea actorilor in aceasta productie.

FRD-DS-00564

Vorbind de personaje, am ratat, cu riscul de a oferi un mic spoiler, ceva ce va va face sa va creasca respectul atat pentru film, cat si pentru oamenii implicati in el. Tribul de care a fost separata Furiosa in copilarie este constituit de cele mai badass femei in varsta pe care le-am vazut in viata mea. Si cum nu era suficient sa le vad, m-a coplesit respectul cand am aflat ca acestea si-au facut singure o parte din stunt-uri, lucru valabil pentru toti actorii. Hardy si-a pus viata in pericol intr-o anumite scena, nu v-o dezvalui eu pentru ca sunt sigura ca va veti prinde singuri. Asta, impreuna cu efectele practice(da, au fost folosite efecte practice cu exceptia unei furtuni de nisip) imi intareste argumentul legat de importanta lor pe ecran. Filmul pare mult mai real asa. Legat de implicarea actorilor, in loc sa va mai spun ceva, va voi oferi tot un citat, al Melissei Jaffer, actrita de 78 de ani care m-a facut sa regandesc capacitatile umane intr-un rol: “The roles that one is offered at this age, quite frankly, you’re either in a nursing home, you’re in a hospital bed dying, you’re suffering from dementia, or in fact, in two cases, I was offered two characters who’d actually died and come back to life, so when this role came along, I thought well, I won’t get another chance like this before I die, and that’s why I took it. It was absolutely wonderful. Wonderful role.

FRD-DS-00029

George Miller si-a asumat riscuri de a contura personaje diferite, de a se intoarce la radacinile a ceea ce insemna Hollywood pe vremuri, dar implementat in 2015. Acest lucru poate fi observat si din coloana sonora semnata de Tom Holkenborg, mai cunoscut sub numele Junkie XL, care ofera un melanj de muzica neoclasica si electronica si nu se fereste sa aduca tributuri unor filme de capatai, precum Vertigo al lui Hitchcock. Cu toate acestea, consider ca riscurile asumate au depasit asteptarile, deja ridicate de trailerele prezentate pana la aparitia filmului. Eu, una, stiu acum ca atunci cand se va vorbi despre exemple de “asa da” din cinematografie, voi continua sa arat spre George Miller si al sau Mad Max: Fury Road. Aveam nevoie de asa ceva pentru a redefini niste standarde. Aveam nevoie de asa ceva pentru a simti din nou ca un film este un spectacol care antreneaza simturile. Multumim, doctore, sper ca te vor urma tot mai multi oameni din industrie in a-si asuma riscuri pentru un produs de calitate in care merita sa crezi.

FRD-DS-00253

Filmul este distribuit la nivel naţional de Freeman Entertainment si poate fi vizionat pe marile ecrane în format 2D, 3D, 4Dx şi IMAX 3D, incepand cu data de 15 mai 2015. Multumim Freeman Entertainment si Cinema City pentru invitatie.

Tag-uri:

Parteneri

  • AnimationMagazine.eu
  • Edge and Back