Recenzie Rush

In cei 60 de ani de existență ai Formulei 1, filme bazate pe acest sport sunt aproape inexistente. Cu toate că F1 ar oferi multe subiecte de film, prin dramele si actiunea de care avem parte în fiecare sezon, producatorii s-au ferit sa abordeze acest subiect. Probabil motivul ar fi că majoritatea peliculelor despre sporturi cu motor nu au un succes notabil. Asta până anul acesta.

rush-movie-poster-8

Rush este inspirat din povestea adevarată a rivalității sportive dintre 2 piloți din perioada de aur a Formulei 1. James Hunt (Chris Hemsworth), playboy britanic, pilot agresiv cu talent înnăscut, crede că succesul în F1 reprezintă doar un mod de a se distra, spre deosebire de Niki Lauda (Daniel Brühl), austriac foarte metodic și perfecționist, care este de părere că Formula 1 trebuie văzută ca o afacere. Diferențele de ideologie si de stiluri de pilotaj dintre cei doi s-au manifestat de la prima întâlnire a lor, pe un circuit de Formula 3 din anul 1970, culminand cu sezonul de Formula 1 din 1976.

Stiam doar câteva detalii despre povestea de rivalitate dintre Hunt si Lauda, așa că am mers la film neștiind la ce să mă aștept. Am sperat totusi sa nu am parte de o altă poveste adevarată stricată de Hollywood doar de dragul audiențelor si al caștigului rapid. Dar trebuia să mă gandesc că această temere este nefondată, mai ales fiindcă filmu este regizat de Ron Howard și scenariul este scris de Peter Morgan.

În urma trailer-ului aveam ceva temeri în ceea ce îl priveste pe Chris Hemsworth, mai ales ca până acum nu a avut roluri în care să se facă remarcat și pentru altceva în afara de muschi. Speram să încerce sa joace cu seriozitate rolul lui James Hunt și să nu mă facă să cred că îl văd pe Thor. Dar m-a luat pe nepregătite, nu numai ca a jucat rolul de playboy foarte natural (probabil are ceva experiență din viața de zi cu zi) dar si momentele dramatice nu am avut ce să reproșez. În urma acestui film m-am convins că Hemsworth este un actor bun și are capacitatea să devină unul foarte bun.

Despre Daniel Brühl, trebuie să recunosc că nu am mai auzit/văzut nimic în afară de rolul pe care l-a avut în Inglourious Basterds. Inevitabil, nu aveam nici o așteptare în ceea ce priveste rolul său, dar la fel ca Hemsworth, joacă îl joacă pe Niki Lauda fără nici o problemă, reușind foarte bine să imite accentul si dialectul austirac, ceea ce este relativ dificil pentru un german nativ. Se pare că Brühl, în pregătirea sa pentru rol, a avut câteva întâlniri cu însuși Niki Lauda, casă se acomodeze cu personajul. Chiar dacă încerc să fiu cârcotaș, tot nu reușesc să găsesc momente în care Brühl să fie nepotrivit sau forțat. Singura dezamăgire este ca aș fi vrut ca el să apară în puțin mai multe scene.

Relația, stilurile complet opuse de pilotat si de viață ale lui Lauda si lui Hunt reprezintă cea mai importantă poveste, dar nu am simțit nici un moment că acțiunea filmului ar fi liniară și plictisitoare. Dar povestea filmului nu se concentreaza numai pe relație dintre Hunt si Lauda, ci și pe viața personală a acestora, ceea ce, pe langa chimia dintre Hemsworth si Brühl, m-a ajutat să empatizez mai mult cu ambele personaje.

Poveștile de dragoste din film se concentreaza pe relația și căsătoria lui Hunt cu Suzy Miller (Olivia Wilde) si pe casătoria lui Lauda cu Marlene (Alexandra Maria Lara) ambele actrițe fiind perfect alese pentru roluri, fiind fermecătoare, nu numai prin asemănarea lor cu personajele reale, ci și prin talentul actoricesc.

Aș putea să vorbesc despre fiecare din actori și rolurile lor, dar cred că aș ajunge să scriu un eseu. Așa că mă rezum doar la a lauda departamentele de casting si de machiaj ale filmului pentru treaba excelentă. În caz că vă întrebați de ce, uitați-vă la imaginea de mai jos:

rush-casting

Regizorul Ron Howard și scenaristul Peter Morgan au apelat la Niki Lauda pentru indicații și nu pot decât să apreciez această alegere. Există destule filme inspirate din povești adevărate construite fără nici un fel de input din partea celor care au trăit acele povești. De asemenea am apreciat foarte mult și faptul că au ambele pesonaje principale, Hunt si Lauda, sunt prezentate în mod egal pe tot parcursul filmului ceea ce m-a făcut să empatizez cu amândoi la fel de mult.

Încă un plus major, cel puțin din punctul meu de vedere, a fost folosirea de imagini reale de la sezoanele din anii 1970 unde Hunt si Lauda au fost protagoniști. Atenția la detaliu este dusă la extrem. Chiar dacă circuitele pe care a fost filmat nu sunt aceleași ca in anii ’70, din motive evidente, masinile de F1, echipamentul piloților, al mecanicilor și restul detaliilor sunt fără cusur. Dar aș fi vrut totuși ca și ceilalți piloți mari ai perioadei respective să apară în film. Numai Clay Regazzoni (Pierfrancesco Favino) are un rol minor, dar Peterson, Watson, Depailler, Scheckter, Andretti și restul sunt ignorați complet. Cum se înțelegeau contemporanii lui Hunt și Lauda cu ei? Din fericire, aceasta este singurul lucru care mi-a displăcut la filmul Rush și asta doar din dorința de a fi cârcotaș.

Directorul de imagine, Anthony Dod Mantle, este un profesionist și acest lucru se vede din plin, imaginea și luminile fiind fară cusur. Abia după film, în timp ce vorbeam cu câțiva amici am realizat ca în unele situații imadinea a fost generata cu tehnici 3D, dar în timpul vizionării nu am obsevat asta deloc. Totuși în 2-3 momente am avut semne de întrebare in ceea ce priveste montajul, dar presupun că acestea au fost provocate mai de grabă de proiecția din cinematorgraf.

Muzica este compusă de Hans Zimmer, dar spre deosebire de alte filme ale sale, unde coloana sonora este destul de evidenta, aici mi-am dat seama de prezența ei abia târziu în film. Nu mă înțelegeți greșit, am făcut acestă remarcă tocmai fiindcă apreciez mult că muzica nu este evidentă, ci mai de grabă oferă un liant pentru elementele filmului.

Rush este un film puternic și capivant, o poveste unde sportul funcționează doar ca fundal pentru dăruirea, dorința și concurența unor oameni dispuși să dea totul pentru succes.
Rush este o experienta cinematografică completă. 9,8/10

Mulțumim MediaPro Distribution și Grand Cinema Digiplex pentru invitația la film

Tag-uri:

Parteneri

  • AnimationMagazine.eu
  • Edge and Back