Stiu ca tipul acesta de film nu face de obicei obiectul nostru de inceput de saptamana, dar demult vroiam sa vorbim despre el si probabil din cauza alegerilor europarlamentare m-am gandit ca desenul animat de lung metraj Ferma Animalelor merita un post tocmai azi.
Desenul animat are la baza nuvela cu nume omonim al scriitorului englez George Orwell. Aparuta in 1945 cartea este o satira a razboiului rusesc din vremea lui Stalin. Odata publicata, cartea a devenit controversata mai ales datorita faptului ca Rusia rosie a lui Stalin era aliatul Angliei in Cel de-al doilea razboi mondial.
Cum suna povestea : Asa cum ne dam seama si din nume, totul se petrece intr-o ferma de animale condusa de un fermier betiv si crud si de aceea animalele decid sa-l doboare si sa preia conducerea. La inceput totul merge comform planului. Animalele preiau conducerea si viitorul se anunta stralucit. Aceasta conducere colectiva a animalelor nu dureaza insa mult deoarece porcii decid sa prea conducerea si sa abuzeze animalele care nu sunt de acord cu dictatura practicata de ei.
Din punctul meu de vedere situatia este asemanatoare si in societatea de azi, si o sa fie la fel si in viitor. Luati-l ca pe un desen animat LECTIE….si o sa va mire asemanarile … chiar o sa identificati personaje
Credite:
Nominalizat la premiile BAFTA
An aparitie: 1954
Dupa o nuvela de: George Orwell
Regie: Joy Batchelor , John Halas
Durata : 72 min
Voci :
Povestitorul: Gordon Heath
Toate animalele: Maurice Denham
Replica importanta : No animal shall drink alcohol. No animal shall sleep in a bed. Four legs good, two legs bad
![](http://desenelecopilariei.com/wp-content/themes/squid-work/images/parteneri3_r1_c1.png"){kind=small}
L-am vazut prima oara dupa revolutie. Apoi am citit cartea. M-a cutremurat. Cred ca e cel mai serios desen animat vazut vreodata. Pusti fiind dupa ce am citit si cartea, vedeam Napoleonii in jurul meu in ziare, la tv. Ca sa nu zic de “caini”. Si nu e vorba doar de modelul comunist. Daca te uiti si azi in jurul tau la scoala, la servici modelul e acelasi.
. Nici unchiul nici matusa mea nu se bagasera in mica mea revolutie, iar fratele lui radea de se prapadea. In cele din urma Snowball fiind, am cedat rugamintilor care veneau de peste gard si abia la apus intra omul in casa. 
N-a mai comentat nu a mai zis nimic. A doua zi cine era la treaba? Cainii (aveam 3) din curte imi erau prieteni asa ca nu avea nici o sansa. 
Ce m-am amuzat amintindu-mi de patania asta! Napoleon devenise peste noapte milelusel 
/
Pe vremea aia, impreuna cu niste prieteni porecliseram un var de al meu Napoleon. Era inganfat si ticluia mereu planuri cum sa ii fie lui mai bine si sa scape de munca la camp, sa stea el mai mult la tv, cum sa ne conduca el pe noi. Ma amuz acum, dar pe semne Ferma Animalelor m-a impulsionat sa il alung din curte eu cu manutele mele si sprijinit fiind de o curea
cred ca sunt singura (sau printre putinii) care n-a fost impresionata de film – nici inainte de ’89, nici dupa